Somnul REM și non-REM: Identifică și tratează tulburările de somn

Somnul joacă un rol crucial în sănătatea noastră fizică și mentală, iar calitatea acestuia depinde de două faze importante: somnul REM (Rapid Eye Movement) și somnul non-REM (NREM). Înțelegerea acestor două etape este esențială pentru a identifica și trata tulburările de somn, care afectează milioane de oameni în întreaga lume. În timp ce somnul non-REM este asociat cu refacerea fizică, somnul REM este esențial pentru procesele cognitive și pentru reglarea emoțională.

Ce este somnul non-REM?

Somnul non-REM este prima fază a ciclului de somn și cuprinde trei etape:

• Etapa 1 – Este o fază ușoară de tranziție între starea de veghe și somn, în care mușchii se relaxează, iar ritmul cardiac și respirația încetinesc.
• Etapa 2 – Somnul devine mai profund, activitatea cerebrală încetinește și se stabilizează. Această etapă ocupă cel mai mare procent din ciclul de somn.
• Etapa 3 – Este cunoscută și ca somnul profund sau „somnul cu unde lente”. Aceasta este etapa în care organismul se reface fizic, iar sistemul imunitar se întărește.

Somnul non-REM este esențial pentru recuperarea fizică, consolidarea memoriei și susținerea funcțiilor imunitare.

Ce este somnul REM?

Somnul REM este etapa în care apar mișcările rapide ale ochilor și majoritatea viselor. Această fază este esențială pentru procesele cognitive și emoționale, contribuind la:

• Consolidarea amintirilor și învățării.
• Procesarea emoțiilor.
• Refacerea echilibrului neurotransmițătorilor.

Somnul REM apare de obicei după 90 de minute de la adormire și durează mai puțin la începutul nopții, crescând pe măsură ce somnul continuă. În medie, somnul REM ocupă aproximativ 20-25% dintr-un ciclu complet de somn.

Tulburările de somn: simptome și cauze

Tulburările de somn pot afecta atât somnul REM, cât și somnul non-REM, interferând cu calitatea vieții. Cele mai comune tulburări de somn includ:

• Insomnia – Dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit. Insomnia poate afecta atât fazele de somn profund non-REM, cât și somnul REM, reducând calitatea generală a somnului.
• Apneea obstructivă în somn – Este caracterizată prin pauze în respirație cauzate de blocarea căilor respiratorii. Aceste pauze pot împiedica trecerea normală între fazele de somn, ceea ce afectează recuperarea și somnul profund.
• Narcolepsia – O tulburare caracterizată prin episoade de somn incontrolabile în timpul zilei și prin intrarea rapidă în faza REM imediat după adormire, fără a parcurge fazele de somn non-REM.
• Tulburarea comportamentală în somnul REM – Persoanele cu această tulburare acționează fizic viselor, fiind uneori violente sau zgomotoase. Aceasta este o tulburare gravă care necesită evaluare medicală.
• Somnambulismul – Aceasta este o tulburare care apare în fazele de somn profund non-REM și îi face pe oameni să meargă sau să vorbească în somn fără să-și amintească.
• Sindromul picioarelor neliniștite – Este caracterizat prin senzații neplăcute la nivelul picioarelor, care apar seara sau noaptea, perturbând somnul și trecerea normală între faze.

Diagnosticarea tulburărilor de somn

Pentru diagnosticarea tulburărilor de somn, medicul specialist poate recomanda mai multe metode:

• Polisomnografia – Este un test detaliat care monitorizează activitatea cerebrală, mișcările ochilor, ritmul cardiac, respirația și nivelul de oxigen. Este cel mai precis test pentru identificarea tulburărilor de somn și a anomaliilor în ciclurile REM și non-REM.
• Actigrafia – Este un dispozitiv portabil, purtat ca un ceas, care monitorizează tiparele de mișcare și oferă date despre ciclurile de somn și veghe pe o perioadă mai lungă de timp.
• Jurnalul de somn – Pacienții sunt încurajați să țină un jurnal al obiceiurilor de somn și al simptomelor. Jurnalul poate oferi medicului informații esențiale despre stilul de viață și factorii care pot contribui la tulburările de somn.
• Testul de latență multiplă a somnului – Este utilizat pentru a evalua somnolența diurnă și măsoară cât de repede adorm o persoană și cât timp îi ia să ajungă în faza REM.

Tratamente pentru tulburările de somn

Tratamentul tulburărilor de somn variază în funcție de tipul și severitatea problemei. Principalele metode de tratament includ:

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) pentru insomnie

Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (TCC-I) este o metodă eficientă, axată pe identificarea și modificarea gândurilor și obiceiurilor care interferează cu somnul. TCC-I poate include tehnici de relaxare, restructurare cognitivă și limitarea timpului petrecut în pat pentru a îmbunătăți calitatea somnului.

Tratament cu presiune pozitivă continuă (CPAP) pentru apneea de somn

CPAP este un dispozitiv care furnizează aer sub presiune constantă printr-o mască, prevenind blocarea căilor respiratorii. CPAP este tratamentul standard pentru apneea de somn și îmbunătățește calitatea somnului, reducând oboseala diurnă.

Medicamente pentru tulburările de somn

În anumite cazuri, medicul poate recomanda medicamente pentru a gestiona tulburările de somn:

• Hipnotice – Prescrise pe termen scurt pentru a ajuta la adormire, dar utilizarea acestora trebuie să fie limitată și monitorizată.
• Medicamente pentru narcolepsie – Unele stimulente și medicamente care reglează fazele de somn sunt utilizate pentru a gestiona somnolența diurnă.
• Agoniști de dopamină pentru sindromul picioarelor neliniștite – Aceștia pot reduce senzațiile de disconfort de la nivelul picioarelor, permițând un somn mai odihnitor.

Modificările stilului de viață

Multe tulburări de somn pot fi gestionate prin schimbări ale stilului de viață și ale rutinei zilnice:

• Păstrarea unui program de somn regulat – Încercarea de a merge la culcare și de a te trezi la aceeași oră în fiecare zi poate ajuta la reglarea ritmului circadian.
• Reducerea expunerii la lumină albastră înainte de culcare – Ecranele electronice emit lumină albastră, care inhibă producția de melatonină, hormonul somnului. Evitarea ecranelor cu cel puțin o oră înainte de somn poate îmbunătăți calitatea somnului.
• Exercițiile fizice regulate – Exercițiile regulate contribuie la reducerea stresului și la îmbunătățirea somnului, dar acestea ar trebui să fie evitate cu 2-3 ore înainte de culcare.
• Alimentația – Reducerea consumului de cafeină și alcool, precum și evitarea meselor grele seara, contribuie la un somn de calitate.

Tehnici de relaxare și meditație

Practicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația și exercițiile de relaxare musculară, sunt eficiente pentru reducerea stresului și pentru facilitarea tranziției între fazele de somn. Aceste tehnici sunt recomandate în special persoanelor care se confruntă cu insomnie și anxietate.

Calitatea somnului și echilibrul dintre somnul REM și non-REM sunt esențiale pentru sănătatea noastră fizică și mentală. Identificarea și tratarea timpurie a tulburărilor de somn contribuie la îmbunătățirea calității vieții și previne complicațiile pe termen lung. Indiferent de tipul tulburării, există soluții variate care includ atât metode non-invazive, cât și tratamente specializate. Prin colaborarea cu un specialist și prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase de somn, putem asigura o odihnă de calitate și o stare de bine pe termen lung.